Stema Republicii Socialiste România (21 august 1965 – 22 decembrie 1989)
foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org
Constituția din 1965 a fost una dintre constituțiile României, fiind adoptată la 21 august 1965. În cadrul acesteia, organul suprem al puterii de stat a Republicii Socialiste România este, în continuare, Marea Adunare Națională, unicul organ legiuitor. Prin legea nr.1 din 1974, care modifica constituția, a fost instituită funcția de președinte al R.S.R. Atribuțiile exercitate până atunci de Consiliul de Stat al României au revenit șefului statului. Constituția a fost modificată masiv în urma Revoluției din 1989 și a ieșit din vigoare în mod complet în anul 1991.
Premisele adoptării Constituției din 1965
– Procesul de destalinizare
– Venirea la conducerea partidului unic a lui Nicolae Ceaușescu
– Schimbarea denumirii titulaturii țării în Republica Socialistă România.
Caracteristicile Constituției din 1965
– Prevede că forța conducătoare a întregii societăți este Partidul Comunist Român și că scopul tuturor oamenilor muncii este construirea societății socialiste.
– Guvernul își păstra numele de Consiliu de miniștri – organ suprem al administrației statului
– Tribunalele și procuratura rămâneau subordonate Partidului Comunist
– consfințea caracterul socialist și cooperatist al proprietății și al economiei
– Statul era proprietarul bogățiilor de orice natură ale subsolului, minelor, terenurilor, apelor, pădurilor, izvoarelor, fabricilor și uzinelor, intreprinderilor agricole și stațiunilor pentru mecanizare agricolă, a căilor de comunicație și mijloacelor de transport, al telecomunicațiilor și al fondului de clădiri și locuințe, al bazei instituțiilor social-culturale de stat
– reorganizarea teritorială și revenirea la județe, ca forme de administrație locală în loc de raioanele și regiunile de inspirație sovietică
– se introduce calitatea de munincipii pentru orașele mari
– a fost înființată funcția de președinte, la 28 martie 1974.
Prerogativele președintelui
– Prezida Consiliul de Stat
– Reprezenta puterea de stat în relațiile interne și internaționale
– Era comandantul suprem al armatei și președintele Consiliului Apărării RSR
– prezida ședințele Consiliului de Miniștri
– stabilea măsurile de mare importanță ce priveau interesele țării, care urmau să fie supuse de către Marea Adunare Națională, spre consultarea poporului prin referendum
– numea și revoca la propunerea premierului, viceprim-miniștri, miniștri și președinții altor organe centrale ale administrației
– numea și revoca președinții și membrii Tribunalului Suprem
– conferea decorații
– încheia tratate internaționale
– stabilea rangurile misiunilor diplomatice
– proclama starea de război și de urgență
– emitea decrete prezidențiale și decizii.
CONSTITUŢIA
Republicii Socialiste România din 1965
Textul actului republicat în B.Of. nr. 65/29 oct. 1986
articol preluat de pe ro.wikipedia.org
